Dieta disociată, un concept popular în multe planuri de slăbire, se bazează pe ideea separării diferitelor categorii alimentare pentru a facilita digestia și metabolismul. Însă, este această abordare susținută de știință? Dr. Lygia Alexandrescu, nutriționist cu diplomă oferită de către Comitetul Internațional Olimpic (CIO), aduce claritate asupra efectelor și riscurilor acestui regim, analizând studiile și datele clinice disponibile.
Principiul disocierii alimentare
Dieta disociată presupune consumul exclusiv al unui grup alimentar pe zi, sau la o anumită masă, evitând combinațiile comune, cum ar fi proteine și carbohidrați. De exemplu, într-o zi se pot consuma doar proteine, iar în alta doar carbohidrați sau grăsimi. Ideea din spatele acestui regim este că organismul ar digera mai eficient atunci când alimentele nu se amestecă, ceea ce ar duce la o scădere în greutate mai rapidă și mai ușoară.
Totuși, cercetările clinice nu susțin în mod clar aceste afirmații. Un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition (2017) a constatat că nu există dovezi semnificative care să arate că separarea alimentelor îmbunătățește digestia sau metabolismul. Dimpotrivă, majoritatea experților în nutriție consideră că un regim alimentar echilibrat, care combină macronutrienți la fiecare masă, este mai eficient pentru sănătate și pierderea în greutate.
Efectele asupra pierderii în greutate
Un motiv pentru care dieta disociată atrage interesul multor persoane este pierderea rapidă în greutate raportată de cei care urmează acest regim. Adevărul din spatele acestei pierderi rapide de greutate poate fi însă înșelător. Conform unui studiu publicat în Journal of Obesity (2018), pierderea în greutate rapidă este frecvent asociată cu dietele care implică un aport caloric sever restricționat, indiferent de principiile dietei. Practic, dieta disociată poate duce la o pierdere temporară în greutate din cauza restricției calorice și nu neapărat din cauza separării alimentelor.
Un alt factor de luat în considerare este efectul yo-yo. După cum se arată în studiile realizate de European Association for the Study of Obesity (2020), persoanele care urmează diete restrictive, inclusiv diete disociate, sunt mai susceptibile să recâștige rapid greutatea pierdută după revenirea la alimentația normală. Această fluctuație de greutate poate avea consecințe negative asupra sănătății metabolice și psihologice pe termen lung.
Deficiențele nutriționale
Un risc semnificativ al dietei disociate este posibilitatea apariției deficiențelor nutriționale. De exemplu, în zilele dedicate exclusiv consumului de proteine sau carbohidrați, organismul poate fi privat de nutrienți esențiali, cum ar fi vitaminele, mineralele și fibrele din legume și fructe. Un studiu publicat în Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics (2019) a arătat că o dietă echilibrată, care include o combinație de macronutrienți la fiecare masă, este esențială pentru sănătatea pe termen lung.
Un alt studiu, publicat în Nutrients (2020), indică faptul că lipsa fibrelor din alimentație, frecvent întâlnită în zilele când sunt consumate doar proteine, poate afecta sănătatea digestivă, provocând constipație și alte tulburări intestinale. De asemenea, o lipsă de carbohidrați poate duce la o reducere a energiei, afectând activitatea fizică și performanța mentală.
Impactul asupra metabolismului
În ceea ce privește metabolismul, dieta disociată poate avea efecte nedorite. Conform cercetărilor din The Lancet Public Health (2018), dietele care reduc drastic un grup de macronutrienți, cum ar fi carbohidrații, pot cauza încetinirea metabolismului bazal. Organismul intră într-o stare de conservare a energiei, ceea ce face pierderea în greutate mai dificilă pe termen lung.
De asemenea, un studiu realizat de International Journal of Obesity (2020) a indicat că pierderea rapidă în greutate, specifică dietelor restrictive, poate duce la o reducere a masei musculare, afectând negativ rata metabolică. Multe dintre persoanele care urmează dieta disociată raportează o scădere a nivelului de energie, tocmai din cauza acestor fluctuații metabolice și a lipsei de nutrienți esențiali.
Riscurile psihologice și comportamentale
Dieta disociată, prin structura sa rigidă, poate duce la apariția unor comportamente alimentare nesănătoase. Potrivit unui studiu din Frontiers in Psychology (2021), dietele foarte restrictive pot crea o relație disfuncțională cu mâncarea, generând frustrare, anxietate și chiar tulburări de alimentație. Consumul exclusiv de anumite categorii alimentare în anumite zile poate accentua o mentalitate restrictivă și poate provoca pofte intense pentru alimentele excluse temporar din dietă.
Mai mult, cercetările din Journal of Eating Disorders (2020) arată că astfel de diete cresc riscul de tulburări alimentare, cum ar fi bulimia sau binge eating-ul, datorită sentimentului de lipsă de control asupra alimentației. Persoanele care urmează diete disociate raportează frecvent episoade de mâncat compulsiv, ca reacție la restricțiile severe impuse de regim.
Dieta Disociată: Riscuri Ascunse și Importanța Supravegherii Specializate
Dieta disociată poate părea o soluție rapidă pentru pierderea în greutate, însă datele clinice sugerează că efectele sale pe termen lung sunt adesea problematice. Deficiențele nutriționale, încetinirea metabolismului și riscurile psihologice sunt doar câteva dintre efectele negative documentate. Nutriționistul CIO Lygia Alexandrescu avertizează că orice dietă care promovează separarea alimentelor trebuie abordată cu prudență și sub supravegherea unui specialist.
Consultația unui medic sau a unui nutriționist este esențială pentru a înțelege nevoile individuale ale organismului și pentru a adopta un regim alimentar echilibrat, sănătos și sustenabil pe termen lung.
Pentru orice întrebări legate de alimentație, pentru energie maximă și stare de bine, puteți accesa programul „Slăbește și Menține-te!”
